Biserica Veche

Biserica „Cuvioasa Paraschiva” din Rășinari sau Biserica Veche, monument istoric și bijuterie arhitecturală, își deschide porțile chiar în inima satului, în centrul vechi al comunei Răşinari, în locul numit „La Scaun”, loc de judecată odinioară. Arhitectura sa, în stil baroc, a fost inspirată de cea a bisericii iezuiților, de rit romano-catolic, din centrul Sibiului.

Din mărturia protopopului unit al Răşinariului, Tatomir, consemnată într-un document redactat la 17 mai 1761, reieşea că Biserica Sf Paraschiva a fost zidita pentru a inlocui o biserică „veche, chiar foarte veche (templum antiquum utpote vetustissimum), astfel încât se aşternuse uitarea asupra celor care au construit-o”.

In studiul monografic dedicat, în 1940, bisericii „Cuvioasa Paraschiva”, protopopul Emilian Cioran consemna tradiţia locală despre clădirea edificiului actual de jur împrejurul bisericii vechi, care nu a fost demolată dacât atunci când zidurile noi s-au înălţat până la nivelul de naştere al bolţilor.

Biserica păstrează fresce interioare realizate de pictori rășinareni, precum zugravului Stan, fiul popii Radu din Răşinari. La o privire mai atentă, veţi observa un lucru mai puţin obişnuit: personajele biblice din icoane poartă veşminte tradiţionale locale.

Tot zugravi răşinăreni au fost invitaţi să colaboreze pentru realizarea programului mural exterior. Ei au executat pe pereţii absidei şi pe faţadele de miazănoapte şi de miazăzi ale navei mai multe compoziţii iconografice monumentale, preum şi imagini ale unor patriarhi, prooroci, apostoli, sfinţi ierarhi şi sfinţi  mucenici. Identitatea celor doi este dezvăluită într-o inscripţie, încă vizibilă în colţul de jos, din stânga compoziţiei în care este reprezentată „Plângerea lui Iisus”: „1758 (cu slove) zugrav Pop Ivan, dascăl Nistor stară” (Cronologia zidirii și întocmirii artistice a bisericii „Sf. Cuvioasă Paraschiva”, din Rășinari (1752-1798 Lect.dr. Ioan Ovidiu Abrudan)”.

Intre chipuri de sfinti si picturi tematice ce reprezinta diverse scene bibilice, una dintre “zugraveli” atrage atentia. Este pictura de care localnicii stiu ca se numeste “Roata Vietii”, din mosi-stramosi. Asezata pe unul dintre stalpii de sustinere a clopotnitei, imediat langa intrarea in biserica, “Roata Vietii” intriga si astazi prin modul de realizare, tematica aleasa si simbolistica arhaic-crestina abordata